18 luni de tras zi și noapte, alături de echipa de oameni nebuni de România de la Ministerul Energiei. Am făcut împreună cu ei un TOP 100 al celor mai importante realizări — multe erau considerate de misiune imposibilă. Nu ne-a iești totul, dar, dacă am demonstrat un lucru, atunci e acesta: când vrei și muncești până cazi, nu există să nu reușești. Pun mai jos acest top din respect pentru voi, românii, cu mulțumiri pentru sprijin, pentru critici, pentru onoarea și răspunderea pe care ni le-ați acordat. All in all, not bad at all.
CADRUL LEGISLATIV
- Am promovat o nouă Strategie Energetică Națională 2025-2035-2050, adoptată de Guvernul României după 17 ani și nenumărate încercări eșuate. A fost un proces de consultare și avizare deosebit de dificil. Este un plan al investițiilor inteligente, al pragmatismului și al mobilizării resurselor proprii, astfel încât România să devină cu adevărat o forță în regiune și dincolo de ea. Prin noi înșine înseamnă dezvoltare, locuri de muncă, o economie competitivă, o țară respectată în România și în lume. Energie sigură, ieftină și curată — în ordinea asta!
- Am elaborat și adoptat cea mai importantă lege pentru sectorul energetic românesc din ultimii ani: legea pentru investiții în producție eoliană offshore. Potențial între 3-7GW centrale eoliene românești în Marea Neagră, până în 2032-2035. Jalon îndeplinit din PNRR, iar România a devenit prima țară din bazinul Mării Negre cu un cadru legal clar și atractiv pentru investitori. În septembrie a fost lansat public raportul Băncii Mondiale cu privire la potențialul energiei eoliene din Marea Neagră pentru România, după un efort de doi ani de zile, susținut integral din fonduri nerambursabile puse la dispoziție de Comisia Europeană (DG Reform). Datele sunt promițătoare: potențial total de 76GW — 22GW pe platformă fixă și 54GW plutitoare; viteza vântului de 7,5-8 m/s.
- Am finalizat Strategia Națională a Hidrogenului. Este o componentă esențială a PNRR (Jalonul 126). Aceasta se află în prezent în evaluare strategică la Ministerul Mediului și va fi adoptată în prima parte a anului viitor.
- Am asigurat rezervele energetice pentru sezonul rece 2023-2024 și 2024-2025. Prin promovarea din timp a cadrului legal necesar, precum și în cadrul comandamentelor energetice de iarnă, am asigurat un nivel suficient pentru stocurile de cărbune, gaz și apă în lacurile de acumulare. În limitele acoperirii consumului energetic intern, România a susținut constant, pe baze comerciale, Republica Moldova și Ucraina, pentru a trece cu bine sezonul rece.
PREȚURI
5. Facturile românilor la energie electrică și gaze NU au crescut (preț / kWh), iar pentru unii consumatori costurile au scăzut cu 10-20% în mandatul meu. Am menținut și îmbunătățit schema de plafonare-compensare a prețurilor. Pe datele Eurostat, în fiecare trimestru am avut printre cele mai mici prețuri pentru consumatorii casnici, situându-ne pe locurile 3-4 la gaze naturale și pe locul 5 la energie electrică cu cele mai mici prețuri. Mitul celei mai scumpe energii din Europa este complet FALS. Am depus eforturi pentru a acoperi cât mai mult și cât mai repede din sumele datorate de statul român furnizorilor.
6. Am atras 14 miliarde de euro fonduri nerambursabile (PNRR, Fondul pentru Modernizare) și fonduri de la bugetul de stat pentru investiții noi în sectorul energetic. Singura soluție pentru a reduce facturile românilor pe termen lung este creșterea capacității de producție. Avem în lucru proiecte pentru: 10.000MW centrale eoliene și parcuri solare; 3500 MW centrale pe gaz; 2200 MW nuclear; 2000MWh capacități de stocare. În 3-4 ani, capacitatea de producție de energie electrică a României se va dubla, iar prețurile vor fi printre cele mai competitive din întreaga regiune.
7. Deja am pus în funcțiune în 2024 capacități de producție de peste 1000MW, cu aproape 50% mai mult decât în 2022 și 2023 la un loc. Între 2015 și 2022, noile capacități puse în funcțiune au fost aproape zero.
8. Am obținut acordul Comisiei Europene pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice de energie, în avantajul României și Europei de Est. Împreună cu Grecia și Bulgaria, am solicitat Consiliului de Miniștri ai Energiei și Comisiei să asigure o uniune energetică funcțională. Discrepanțele dintre prețurile la energie din Europa de Est și cele din Europa de Vest sunt inacceptabile. Poziția a fost susținută la nivel european, iar soluțiile propuse includ: monitorizarea strictă a fluxurilor transfrontaliere, accelerarea investițiilor în interconexiuni noi (România având deja 9 linii funcționale și alte 9 în dezvoltare), mai ales în centrul Europei (Austria și Slovacia) și măsuri urgente pentru protejarea cetățenilor și economiilor vulnerabile.
9. Am inițiat înființarea, prin decizia prim-ministrului, a Comitetului interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și combaterea sărăciei energetice. Acesta are drept scop identificarea mecanismului de subvenționare a prețului la energie și funcționarea pieței după 1 aprilie 2025. Include toți actorii relevanți din domeniu, inclusiv experți din mediul academic. Termenul pentru finalizarea cadrului legal propus este ianuarie 2025, astfel încât piața să se poată adapta până la 1 aprilie 2025. Susținem liberalizarea etapizată și prudentă a pieței, pentru asigurarea unui preț competitiv al energiei electrice și gazelor naturale pentru clienții casnici și noncasnici.
NUCLEAR
10. Am semnat contractul pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă. Visul devine realitate după 30 de ani. Peste 7 milioane de gospodării din România vor avea energie electrică de la cei peste 1400 MW adiționali la Cernavodă.
11. Am obținut finanțări de 2 miliarde EUR de la Guvernul Canadei și 2 miliarde EUR de la Guvernul Italiei pentru proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Se adaugă o finanțare obținută deja de 3 miliarde USD de la Guvernul SUA.
12. Semnăm în decembrie 2024 contractul final pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă. Urmează lucrările în șantier și încă 30 de ani de exploatare a reactorului nuclear, care în 2027 își încheie primul ciclu de viață.
13. Am avansat proiectul SMR de la Doicești în faza a II-a (proiectare de detaliu). Aceasta va fi în 2029 prima centrală nucleară modulară de mici dimensiuni din Europa. Proiectul generează 200 de locuri de muncă permanente, 1.500 în etapa de construcție și 2.300 în producție, reducând în același timp emisiile de CO2 cu 4 milioane de tone pe an. Vom avea un total de 462 MW și cea mai sigură tehnologie SMR din lume – NuScale.
14. Am început lucrările la prima instalație de detritiere din Europa, cu finanțare BEI. Proiectul de la Cernavodă va poziționa România ca lider european în producția și exportul de tritiu, combustibil candidat pentru reactoarele de fisiune nucleară, utilizând tehnologie românească și asigurând un management mai bun al deșeurilor nucleare. Este a treia instalație de acest tip din întreaga lume.
15. Am relansat proiectul ciclului nuclear integrat românesc. Singura componentă lipsă este reluarea producției de apă grea la Halânga (Mehedinți), pentru care am semnat un memorandum cu OPG, grup canadian cu experiență vastă în domeniu.Urmează preluarea activelor de la RAAN la SNN și demararea studiului de fezabilitate pentru noua investiție, în condițiile creșterii globale pentru apă grea.
16. Am susținut cercetarea de vârf în domeniul nuclear. Am efectuat plăți în valoare de 27 milioane lei (5,5 milioane euro) pentru finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare, aplicaţii şi inginerie tehnologică aferente suportului tehnic naţional pentru energetică nucleară din Programul Anual de cercetare RATEN. Am continuat proiectul inovator ALFRED, un reactor de generație IV, cu răcire pe bază de plumb. Tehnologie românească, finanțare din fonduri europene nerambursabile.
17. Am lansat proiectul producției de izotopi medicali la CNE Cernavodă. În parteneriat cu Framatome, Nuclearelectrica va produce Lutețiu-177, un izotop medical esențial în tratarea cancerului, consolidând legătura dintre energie nucleară și medicină. Acest parteneriat va salva milioane de vieți.
GAZ
18. Am demarat proiectul Neptun Deep pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, care va dubla producția de gaz românesc din 2027 (de la 8-10 BCM azi la 18-20 BCM). Proiectul Neptun Deep avansează conform programului asumat de Romgaz și OMV Petrom. Transocean Barents, platforma de foraj offshore contractată pentru proiectul Neptun Deep, a ajuns la Constanța. Veniturile adiționale la bugetul de stat din acest proiect depășesc 20 de miliarde EUR.
19. În 2024, România a devenit deja cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, depășind Țările de Jos. Această realizare se datorează companiei Romgaz, aflată în portofoliul ministerului energiei. Romgaz a avut la șase luni o producție de gaz cu 5% mai mare, față de aceeași perioadă a anului trecut, chiar dacă multe zăcăminte au ajuns la maturitate. Au pus în producție 7 noi sonde anul acesta, inclusiv 100 Caragele, sondă pusă în producție în doar 75 de zile, record absolut. Iar planurile de investiții continuă.
20. Romgaz a relansat programul de investiții la Caragele, cel mai mare zăcământ de gaze pe uscat al României. Finanțarea este asigurată din fondurile Romgaz și depășește 1 miliard de lei. În cursul anului 2025, este așteptată confirmarea/actualizarea nivelului rezervelor de gaz de la Caragele, după efectuarea forajelor la mare adâncime.
21. Am susținut prima emisiune de obligaţiuni corporate pe gaz din România, lansată de Romgaz, în valoare de 500 de milioane de euro. Succesul a depășit toate așteptările, oferta atrăgând cereri din partea investitorilor din întreaga lume de 5,9 miliarde de euro. O nouă premieră de mare succes pentru o companie cu capital majoritar de stat.
22. Am reînceput lucrările la cel mai așteptat proiect energetic în execuție, termocentrala Romgaz de la Iernut. Am preluat proiectul la 80%, după cinci ani de blocaje, stadiul actual fiind aproape 95%. Luna aceasta încep testele, iar centrala va fi gata, după o lungă așteptare, până la jumătatea lui 2025. 430MW noi, producție pe gaz, în inima sistemului energetic românesc.
23. Am accelerat lucrările termocentralei pe gaz de la Mintia. Am adoptat o lege prin care unele proiecte de producere a energiei electrice pot fi declarate ca fiind proiecte de importanţă naţională în domeniul energiei electrice, acest statut permițându-le să beneficieze de anumite scutiri și derogări pentru a se accelera execuția investiției. Am inițiat aplicarea acestei prevederi pentru termocentrala de la Mintia, 1700 MW (cea mai mare din UE), investiție privată de peste 1,4 miliarde EUR. Prima turbină de 600 MW este estimată a fi pusă în funcțiune în 2025, restul fiind programat pentru 2026, înainte de intrarea unității 1 de la Cernavodă în procesul de retehnologizare.
24. Am susținut proiectele din Programul Național de Investiţii „Anghel Saligny”, aferent dezvoltării/modernizării sistemelor de distribuție gaze naturale. Este un program multianual, finanțat de la bugetul de stat, coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în colaborare cu Ministerul Energiei. Sute de primării au semnat contractele.
TERMOFICARE
25. Am semnat contractul istoric pentru modernizarea celor 3 mari CET-uri din București: Sud, Progresu, Grozăvești. Am obținut după eforturi majore, din Fondul pentru Modernizare, 361 milioane de euro bani nerambursabili pentru finanțarea proiectelor. Peste 4 ani, întreținerea va fi la jumătate, iar Capitala va avea, după 60 de ani, CET-uri noi pentru producția agentului termic și energiei electrice.
26. Am semnat contracte pentru modernizarea CET-urilor din Craiova, Arad, Constanța, Rm. Vâlcea. În total, 842 MW (486.2 MW electrici și 355.8 MW termici) – 709 milioane euro pentru sprijinirea dezvoltării de capacităţi de producţie pe gaz, flexibile, pentru producerea de energie electrică și termică în cogenerare de înaltă eficiență (CHP) în termoficarea urbană (CHP). Aceste investiții înseamnă agent termic la parametrii normali și preț corect pentru cetățeni. Am închis astfel jalonul 133 din PNRR.
27. Am reluat proiectul CET Titan, primul CET construit de la zero din București după decenii. Este vorba despre o centrală complet automatizată, care va fi echipată cu cinci grupuri motor-generator (Hydrogen Ready) având o putere electrică instalată de până la 50 MWe respectiv o putere termică instalată de până la 40MWt (34,4 Gcal/h).
28. Am investit aproape 1 miliard de lei în modernizarea rețelelor de termoficare. Am semnat contracte de finanțare cu Municipiile Suceava, Constanța, Cluj Napoca, Craiova și Timișoara, în valoare totală nerambursabilă de peste 200 milioane EUR, cofinanțate tot din Fondul pentru Modernizare.
29. Guvernul României a adoptat memorandumul pentru fuziunea ELCEN – Termoenergetica în vederea realizării serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat (SACET). Fuziunea va include producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice în Municipiul București, în vederea utilizării optime a resurselor de energie și cu respectarea normelor de protecție a mediului, sănătății populației și dezvoltării durabile. Sistemul integrat este singura soluție viabilă pentru termoficarea Capitalei și se va putea realiza în următoarele 12-18 luni.
HIDRO
30. Am finalizat listarea Hidroelectrica, așteptată de peste un deceniu. A fost cea mai de succes listare din lume în 2023, chiar dacă s-a optat pentru listare doar pe Bursa de Valori București (BVB). O veste bună pentru românii care caută să-și investească economiile la un randament superior.
31. Am reluat proiectele hidrocentralelor blocate și abandonate de zeci de ani, cu sprijinul ministrului mediului, Mircea Fechet. Ne-am asumat că vom deranja interese mari, dar am mers înainte. La Răstolița centrala e gata, lucrările de defrișare vor fi făcute în prima parte a anului viitor, iar din vara lui 2025 vom avea gata cei 30 MW. Prima hidrocentrală deblocată și terminată după 30 de ani. De asemenea, am reluat proiectele de la: Pașcani, Bumbești-Jiu, Cornetu-Avrig etc. În total, peste 500 MW vor fi puși în funcțiune pentru sistemul energetic național. În acest sens, am demarat primul Grup de lucru pentru investiții în domeniul energetic. Ministerul Energiei, Ministerul Mediului și Hidroelectrica se coordonează pentru aceste proiecte strategice.
32. Am deblocat retehnologizarea hidrocentralei Vidraru, după cinci licitații eșuate. Finalizată în anii 1960, investiția avea mare nevoie de lucrări de modernizare.
33. Am relansat proiectul Centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița-Lăpuștești. Acest proiect, o „baterie verde” pentru România, va asigura o capacitate instalată de până la 1.000 MWh, fiind vital pentru echilibrarea sistemului energetic național și regional. Am dat proiectului șansa unui nou început prin acordul cu ITOCHU și partenerii strategici din Japonia.
ENERGIE VERDE: SOLAR & EOLIAN, PLUS HIDROGEN & GEOTERMAL
34. Am semnat 297 de contracte prin PNRR pentru parcuri solare și eoliene cu un total de 1808 MW putere instalată și investiții de peste 2 miliarde euro. Jalon îndeplinit și o parte dintre proiecte sunt deja finalizate și livrează energie, inclusiv parcul eolian de 30MW de la Medgidia (Romcim) și parcurile solare mari de la Sălaj (50MW) și Arad (40MW). Restul trebuie finalizate până în toamna lui 2025.
35. Am lansat un program de 700 de milioane EUR, din Fondul pentru Modernizare, pentru parcuri solare pentru instituții publice (primării, spitale, universități etc.). Am semnat deja 312 de contracte – proiecte cu 133,67 MW putere instalată și investiții peste 1 miliard de lei. Primăriile și instituțiile publice își vor produce parte din energia electrică necesară consumului pentru iluminat public, școli, policlinici etc. Bani mai mulți la bugetul local pentru investiții în comunitate. Am negociat și obținut finanțarea din Fondul pentru Modernizare a tuturor celor peste 1400 de proiecte depuse.
36. Am lasat două apeluri pentru producție și autoconsum energie verde pentru beneficiari privați, în valoare de 815 milioane EUR, tot din Fondul pentru Modernizare. În cadrul apelului pentru producție, bugetul schemei de ajutor de stat este 400 milioane EUR și au fost depuse 803 proiecte, cu o valoare eligibilă de aproape 5 miliarde euro, din care 1,3 miliarde euro finanțare nerambursabilă solicitată și 3,7 miliarde euro contribuție proprie. În cadrul celui de-al doilea apel dedicat autoconsumului energiei electrice din surse regenerabile, bugetul schemei de ajutor este de 415 milioane EUR și au fost depuse până acum 329 proiecte, cu o valoare eligibilă de peste 180 milioane euro, din care peste 104 milioane euro finanțare nerambursabilă solicitată și 76 milioane euro contribuție proprie. Proiectele sunt în evaluare, iar România poate miza că vor fi finanțate capacități noi de minim 3000 MW prin aceste scheme de ajutor de stat.
37. Am demarat implementarea mecanismului Contracte pentru Diferență (CfD) și am organizat cu succes prima licitație pentru 1500 MW (1000 MW eolian și 500 MW solar). Prețurile obținute în urma licitației sunt garantate pentru 15 ani de zile și sunt extrem de competitive, cu 20-35% mai mici decât prețurile maximale — un semnal excelent pentru investiții în energie verde pentru tot sistemul energetic românesc. În 2025, runda a doua a licitației CfD va include o capacitate totală de încă 3500 MW (solar și eolian).
38. Am obținut, în premieră europeană, 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare pentru implementarea mecanismului CfD. Spre deosebire de celelalte țări unde schemele de tip CfD sunt finanțate din resurse proprii, prin transferul costurilor în facturile consumatorilor finali, România a reușit asigurarea finanțării din fonduri nerambursabile.
39. Am finanțat primele proiecte pentru producția de hidrogen verde în România. Am deblocat jalonul 129 din prin refacerea schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor în construirea de capacități pentru producția de hidrogen verde în instalații de electroliză. Capacitatea de producție contractată până în prezent este de 49,65 MWH2 generat, rezultând o cantitatea de hidrogen verde generată anual de 9.516,01 tone/an, în baza celor 6 proiecte eligibile, cu o valoare a ajutorului de stat solicitat de 92.146.928 euro, echivalentul a 453,316.812,33 lei.
40. Am demarat proiectul de utilizare a energiei geotermale pentru termoficarea Bucureștiului, după modelul Oradea. La începutul lunii februarie 2024, la Washington, ELCEN a semnat un acord pentru realizarea studiului de fezabilitate privind exploatarea energiei geotermale în Bucureşti. Contribuind la atingerea obiectivului european de zero emisii de dioxid de carbon, măsura de investiții va putea fi finanțată integral din Fondul pentru Modernizare.
STOCARE
41. Am susținut demararea unei noi fabrici de baterii de ultimă generație la Oradea, printr-un parteneriat strategic între Sinteza SA și marea companie americană Lockheed Martin. Tehnologie de vârf, patent Lockheed, producție românească, fonduri din PNRR. Și nu e singura fabrică românească de baterii finanțată în acest mandat din fonduri nerambursabile.
42. Am sprijinit cu finanțări PNRR cinci noi unități de producție baterii în România. În total, 132,3 milioane EUR și o capacitate instalată anuală de 3,5 GWh. Astfel, tranziția energetică va beneficia și industriei românești, prin producția locală de echipamente necesare.
43. Am finanțat dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice în baterii, ca parte a Investiției I4.3 din PNRR, prin 9 contracte de finanțare. În total, 55,8 milioane EUR și o capacitate de 1175 MWh. Stocarea în baterii este soluția pentru facturi mai mici, mai multă energie verde în sistem când nu strălucește soarele sau nu bate vântul. În total, România are nevoie de 4 GW capacități de stocare pentru echilibrarea sistemului energetic național.
44. Am adoptat OUG 134/2024, prin care se evită dubla taxare pentru proiectele legate de stocarea energiei electrice. Aceasta încurajează dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei electrice în baterii și în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, de tipul Tarnița-Lăpuștești. Practic, furnizorii de servicii de stocare nu mai sunt taxați și la absorbția de energie în baterii, și la injecția de energie în rețea.
45. Am semnat un acord cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), prin care România va primi asistență tehnică pentru susținerea investițiilor în capacități de stocare în baterii. Experții BERD ne vor ajuta în 2025 să implementăm o schemă de contracte pentru diferența (CfD) pentru capacitățile de stocare. Prin licitație, România va oferi investitorilor un preț fix pentru serviciile oferite, timp de 15 ani de zile.
46. Am promovat fabrica de baterii românești de la Cernica, Prime Batteries, împreună cu ministrul mediului. Investiție privată de peste 300 de milioane EUR, bateriile Prime sunt livrate cu succes în întreaga lume, fiind instalate pe toate vehiculele din Portul Singapore (electrificat integral). Bazate pe o tehnologie românească, bateriile sunt competitive ca preț și la o calitate superioară față de produsele competitorilor din China.
CĂRBUNE
47. Am finalizat Grupul 5 Rovinari, după aproape 10 ani – 330 MW producție de energie în bandă și peste 140 milioane EUR, o investiție majoră într-un grup modernizat, pe bază de lignit, la cele mai stricte standarde de mediu. În momentele critice pentru sistemul energetic, cărbunele rămâne un factor de siguranță, asigurând stabilitatea sistemului energetic prin efortul minerilor și al operatorilor termocentralelor. Principiul urmat pe tot parcursul mandatului: nu se închide niciun grup pe cărbune până nu avem ce să punem în loc – tot producție de energie în bandă (de ex., grupuri pe gaz).
48. Am accelerat investițiile noi în grupuri pe gaz la Complexul Energetic Oltenia (CEO), conform planului de restructurare. Ministerul energiei a semnat două contracte pentru construcția a două centrale pe gaz: 850 MW la Ișalnița și 475 MW la Turceni – CE Oltenia. Investiția depășește 840 milioane EUR; astfel reinventăm CEO și facem trecerea României de la cărbune la gaz. Ambele centrale sunt în procedură de licitație.
49. Am semnat contractele pentru peste 700 MW parcuri solare la CEO, în parteneriat cu două companii private. Investiția depășește 660 milioane EUR, iar termenul de punere în funcțiune este 2025-2026.
50. Am semnat contractul pentru finanțarea reabilitării și modernizării microhidrocentralei de 9,9 MW de la S.E. Turceni. Investiția depășește 9,4 milioane EUR și face parte din planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia.
51. Am salvat peste 2000 de locuri de muncă în minerit prin crearea Complexului Energetic Valea Jiului. Operațiunea a inclus darea în plată a fostei companii, Complexul Energetic Hunedoara (CEH), aflată în pragul falimentului, și operaționalizarea CEVJ prin investiții necesare. Cu un ajutor de stat de 3,9 miliarde lei, aprobat recent de Comisia Europeană, CEVJ gestionează punerea în siguranță a minelor Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan și își diversifică activitatea prin proiecte regenerabile.
52. Zero conflicte de muncă în Valea Jiului și în Gorj. Pe parcursul mandatului, nu au existat greve ale minerilor, negocierile cu sindicatele fiind deosebit de dificile. De fiecare dată, discuțiile au fost finalizate cu succes.
REȚELE și PROSUMATORI
53. Am semnat 63 de contracte – aproximativ 1,65 miliarde euro — pentru extinderea și modernizarea rețelei de distribuție a energiei electrice, în fiecare regiune a țării. Aceste investiții fără precedent vor însemna avarii mai puține, o rețea mai sigură și un număr mai mare de prosumatori. Proiectele includ și inițiative inovatoare, de tipul Virtual Power Plant (VPP), dar și extinderea rapidă a contorizării inteligente.
54. Am susținut extinderea și modernizarea rețelelor de transport energie electrică și gaze. Este vorba despre proiecte în valoare de 570 milioane de euro cu Transelectrica, pentru liniile de înaltă tensiune, și investiții în valoare de 723 milioane de euro cu Transgaz pentru infrastructura de transport a gazelor prin magistrale noi. Proiectele sunt cofinanțate din Fondul pentru Modernizare.
55. Am început construcția primului interconector HVDC de 5.000 MW pe coridorul BRUA. Proiectul va transporta energie verde din estul și sudul României către vestul Europei, cu pierderi minime, consolidând conectivitatea regională și securitatea energetică. Transportul energiei electrice prin cabluri în curent continuu este parte din viitorul sectorului energetic, iar proiectul interconectorului românesc este vital pentru evacuarea energiei adiționale care va fi produsă din 2031-2032 în estul României prin unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și prin viitoarele centrale eoliene din Marea Neagră.
56. Am eliminat prin OUG posibilitatea introducerii așa-numitei taxei pe soare la prosumatori — promisiune îndeplinită. Susținem prosumatorii și un sistem energetic modern, descentralizat, digitalizat și decarbonizat. Puterea instalată la prosumatori este astăzi de peste 2100 MW, iar numărul lor a depășit 175.000.
INDUSTRIE
57. Am semnat contracte în premieră pentru dezvoltarea producției de panouri fotovoltaice în România, cu fonduri din PNRR. Am acordat o finanțare nerambursabilă de 32,9 milioane EUR pentru fabrica de panouri fotovoltaice de la Bârlad, județul Vaslui, cu o capacitate de 1500 MW/an, reprezintă un pas important în reducerea dependenței de importuri și în crearea unor locuri de muncă bine plătite în zone mai puțin dezvoltate. Am cofinanțat cu 3,9 milioane EUR o investiție similară la Sfântu Gheorghe, cu o capacitate de 140 MW/an.
58. Am deblocat și finalizat Ciclul I al Programului de finanțare ELECTRIC UP. Acesta a susținut instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp – 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în sistemul energetic național, precum și a staţiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in. Am decontat un număr de 1.528 de dosare, în valoare totală de aproape 480 milioane lei. Peste 100 MW la prosumatorii agenți economici și peste 3.000 puncte de reîncărcare a mașinilor electrice.
59. Am pregătit și lansat programul ELECTRIC UP 2. La data de 15 noiembrie 2024, am început sesiunea de depunere a proiectelor pentru ELECTRIC UP 2, cel mai important program susținut din bugetul ministerului energiei pentru tranziția energetică. Am alocat încă 450 milioane de lei din și, în premieră, finanțăm sisteme integrate: panouri solare, stații de reîncărcare, capacități de stocare și pompe de căldură. Am crescut plafonul maxim al finanțării nerambursabile la 150.000 EUR per beneficiar.
60. Am semnat 46 de contracte – 515 milioane lei pentru sprijinirea investiţiilor în modernizarea industriei românești. Companiile au investit astfel în echipamente noi, mai eficiente din punct de vedere energetic, ceea ce va însemna facturi mai mici la utilități și produse românești mai competitive pe piețele internaționale. Am obținut aprobarea Comisiei Europene pentru mărirea alocării financiare maxime de la 1,2 milioane EUR la 2 milioane EUR per beneficiar. Un nou jalon PNRR îndeplinit.
61. Am încurajat toate companiile din portofoliul ministerului energiei să încheie parteneriate cu mediul privat, într-un mod competitiv și transparent. Exemplul cel mai important este parteneriatul dintre Compania Oil Terminal cu compania românească Iulius, pentru o investiție de peste 800 de milioane de euro, care va schimba fața Constanței, prin reconversia fostelor depozite Oil Terminal într-un spațiu nou pentru afaceri, turism și agrement. Astfel de inițiative contribuie la bunăstarea românilor prin crearea de locuri de muncă și prin creșterea calității vieții, asigurând un nou scop pentru activele companiilor de stat din sectorul energetic.
62. Am răspuns unei nevoi mari din partea pieței interne, pentru care România acoperă mai puțin de un sfert din producția internă: bitumul. Am finalizat prin Oil Terminal procedura de selecție pentru un partener privat, care va dezvolta, prin fonduri proprii, un nou terminal de bitum în Portul Constanța. Mai mult bitum pentru infrastructura românească la un preț mai competitiv.
INTERNAȚIONAL
63. Am consolidat sprijinul României pentru Republica Moldova. Proiectele includ interconectarea rețelelor de gaze și electricitate, stocarea gazelor în România și realizarea LEA 400kV Suceava-Bălți. Memorandumurile semnate vizează și colaborarea pentru energie regenerabilă, hidrogen verde și securitate cibernetică, iar experții români sprijină integrarea Moldovei în piața energetică europeană. Am detașat 5 specialiști din Ministerul Energiei să ofere asistență tehnică omologilor din Republica Moldova, cu scopul de a avansa procesul de negociere și aderare la Uniunea Europeană. Țara noastră a fost principalul aliat al Chișinăului în fața presiunilor imense venite dinspre Est.
64. Am susținut proiectul Coridorului Verde, care va conecta piețele de energie electrică între România, Ungaria, Georgia și Azerbaidjan, printr-un cablu submarin în Marea Neagră (record mondial ca lungime). Proiectul va contribui la diversificarea surselor de aprovizionare, întărirea securității energetice și reducerea prețurilor la energie. Compania de proiect are sediul la București, o victorie diplomatică semnificativă.
65. Am susținut Coridorul Vertical de gaze, alături de Grecia și Bulgaria. Proiectul va consolida independența energetică a Europei față de Rusia, România având un rol de lider prin compania Transgaz. Aceasta lucrează ca lider de proiect cu operatorii din Republica Moldova, Ucraina și Slovacia pentru a dezvolta coridorul vertical de transport al gazelor naturale dinspre Grecia către nord, inclusiv către Ucraina și Republica Moldova, asigurând rute alternative de aprovizionare, prin terminalele noi de GNL.
66. Am intensificat cooperarea cu Republica Coreea în domeniul nuclear. În aprilie 2024, am semnat un Memorandum de Înțelegere pentru dezvoltarea proiectelor comune în mentenanță, operare și cercetare nucleară. Coreea de Sud este un actor principal în proiectele României de la Cernavodă și în tehnologia SMR NuScale.
67. Am organizat Forumul Energiei România-Japonia. Cu această ocazie, am semnat un Memorandum de Înțelegere cu Itochu Corporation pentru dezvoltarea proiectului Tarnița-Lăpuștești, marcând o etapă strategică în colaborarea bilaterală. Alte subiecte de interes: captarea și stocarea de carbon, baterii, producția de echipamente energetice etc.
68. Am extins parteneriatele în sectorul energetic cu Emiratele Arabe Unite. Hidroelectrica și Masdar au format o companie mixtă pentru proiecte solare și stocare de energie în România. Transelectrica colaborează pentru proiectul cablului în curent continuu România Est-Vest, iar Nuclearelectrica și ENEC dezvoltă parteneriate în mentenanță și cercetare nucleară. Electrica și IHC au format un joint venture pentru producția de contoare inteligente în România.
69. Am stabilit un grup comun de lucru în domeniul energiei cu Turcia. Cele două țări colaborează pentru a exploata poziția strategică în transportul și aprovizionarea cu energie.
70. Am găzduit reuniunea P-TECC la București. Evenimentul este cel mai important la nivel regional și a reunit miniștrii din UE și din SUA și cele mai mari companii internaționale și românești pentru cooperare în energie și climă, marcând un moment major pentru viitorul energetic al regiunii.
71. Am semnat Memorandumul cu Serbia pentru interconectorul de gaze România-Serbia (Arad-Mokrin). Proiectul va conecta sistemele naționale de transport al gazelor, diversificând sursele de energie și contribuind la competitivitatea prețurilor.
INIȚIATIVE SPECIALE
72. Am reprezentat România la cel mai important eveniment anual global dedicat climei și energiei, în 2023 și 2024, COP 28 și COP 29. România este astfel recunoscută ca lider regional, cu un potențial semnificativ de a oferi investitorilor energie sigură, competitivă și curată.
73. Am lansat primul Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE) din România, în cadrul Ministerului Energiei și cu finanțare din Fondul pentru Modernizare. CRISCE aduce o soluție necesară și urgentă pentru protejarea infrastructurii critice din domeniul energetic național în fața atacurilor cibernetice.
74. Am demarat programul multianual de investiții „Energie Verde” 2024-2030, cu un buget total de 4 miliarde de lei. Programul este adresat orașelor care și-au asumat neutralitatea climatică până în 2030, pe modelul Misiunii UE M100, și sistemelor centralizate de termoficare din întreaga țară, care au nevoie urgentă de investiții în modernizarea grupurilor energetice.
75. Am înființat Consiliul Onorific pentru Energie. Acest organism reunește experți români de vârf pentru a susține dezvoltarea strategică a sectorului energetic din România și a jucat un rol esențial în conturarea și dezbaterea noii strategii energetice naționale.
76. Am avansat proiectul fabricii de unicorni românești în energie. Alături de Ministerul Energiei din Republica Moldova și Techcelerator, am lansat CleanTech Accelerator, un accelerator dedicat startup-urilor din Europa de Sud-Est care creează soluții tehnologice pentru energie verde și sustenabilitate.
77. Am inițiat acordarea de subvenții pentru instalarea repartitoarelor pentru consumatori. În premieră, am propus finanțarea achiziției de repartitoare, pentru consumatorii vulnerabili, cu sprijinul fondurilor din bugetul ministerului energiei, cu o alocare de 375 milioane lei (750 de lei per gospodărie).
78. Am încheiat „Parteneriatul pentru combaterea sărăciei energetice” cu Asociația Energia Inteligentă (AEI), cu scopul de a atinge dezideratul de eradicare a sărăciei energetice extreme din România. Am dezvoltat prima bază de date la nivel național pentru gospodăriile care nu au acces la energie electrică, colectând informații de la nivelul fiecărui județ.
79. Am derulat cu AEI două ediții ale programului „Energie pentru Viață”, prin care am instalat instalații de panouri fotovoltaice pentru familii care nu acces la energie electrică. Am reușit să aprindem pentru prima dată lumina în 9 gospodării din Munții Apuseni, jud. Alba și 6 locuințe din Râșca, comuna Măguri Răcătău, și Someșul Cald, comuna Gilău, jud. Cluj. Proiectul pilot poate fi extins pentru a finaliza procesul de electrificare a României prin programul finanțat de MIPE, cu o anvelopă bugetară de peste 610 milioane EUR.
80. Am implementat două ediții programul „Case cu căldură”, alături de AEI. Proiectul este destinat sprijinirii familiilor vulnerabile prin distribuirea de lemne de foc pentru încălzirea locuințelor în timpul iernii. „Registrul Caselor fără Căldură” inventariază gospodăriile din România unde încălzirea se face cu sobe pe lemne. Sunt peste 7000 de familii care se încălzesc cu lemne doar în București și Ilfov și câteva milioane de gospodării la nivel național.
81. În premieră pentru România, am lansat un program destinat finanțării investițiilor în producția de biocombustibili avansați, cu o valoare de până la 500 de milioane EUR. Aproape un sfert din emisiile globale de gaze cu efect de seră provin din sectorul transporturilor, iar biocombustibilii avansați sunt o soluție pentru a reduce impactul asupra mediului și asupra sănătății noastre. Schema de ajutor de stat este aprobată, iar în 2025 vom lansa primul apel de proiecte.
82. În parteneriat cu PPC Energie, am lansat un proiect pilot de tip comunitate energetică, în cartierul Drumul Taberei, în sectorul 6. La nivelul unui bloc de locuințe, proiectul testează o instalație de 10 kWp cu panouri fotovoltaice și baterii de 5 kWh, capabilă să producă 12 MWh/an pentru consumul comun – lifturi, iluminat scări etc. – reducând facturile locatarilor și emisiile de CO2 cu peste 3600 kg/an.
83. Am lansat în consultare programul „Urban Up,” prin care asociațiile de proprietari din toată țara vor putea accesa 150 milioane de lei pentru instalarea de panouri fotovoltaice și sisteme de stocare în baterii pe acoperișurile blocurilor. Programul va fi finanțat din bugetul ministerului energiei și va servi drept model pentru asociațiile de proprietari care își doresc creșterea gradului de autonomie energetică și reducerea facturilor la utilități.
84. Am inițiat un Grup de Lucru pentru dezvoltarea Comunităților de energie din România și am lansat invitația de aderare entităților interesate. Scopul acestui grup este de a accelera crearea cadrului legislativ care să permită consumatorilor de energie electrică din România să beneficieze de energia regenerabilă produsă la propriul loc de consum sau în cadrul unei comunități de energie, inclusiv pentru locatarii blocurilor.
85. Am inițiat reorganizarea Ministerului Energiei pe baza noilor prevederi legislative. Acesta va cuprinde un compartiment dedicat proiectelor de eolian offshore, un compartiment de infrastructură critică națională, un compartiment de situații de urgență, un compartiment de probleme speciale, un compartiment pentru registrul NATO-UE, un compartiment de securitate cibernetică, un Centru operativ pentru situații de urgență în energie și înființarea Comandamentului Energetic Național Permanent.
86. Am digitalizat fluxul documentelor în cadrul Ministerului Energiei. A fost finalizată și operaționalizată aplicația de management al documentelor interne, precum și a registrului electronic de intrări-ieșiri, rezultatul unui proiect cu finanțare europeană (prin POCA).
87. Am organizat în premieră 3 comandamente energetice de vară, în luna iulie, în timpul valului de caniculă. România a înregistrat pe piețele spot prețuri la energie electrică peste media țărilor europene. Au fost stabilite o serie de măsuri pe termen scurt și mediu. Am activat fiecare MW disponibil (inclusiv ELCEN, CEO și Paroșeni) și ne-am asigurat că energia României este sigură și la un preț cât mai accesibil.
88. Am început pregătirile pentru iarnă încă din luna septembrie. Am continuat seria de comandamente energetice pentru a ne asigura că alimentarea cu energie continuă în parametri normali. Întotdeauna am lucrat pe trei scenarii: scenariul de nefavorabil, scenariul moderat și scenariul favorabil. În contextul inundațiilor din Galați, am reușit restabilirea alimentării cu energie electrică pentru toate gospodăriile afectate, într-un timp record (mai puțin de 36 de ore).
89. Am finalizat procedura de selecție pe guvernanță corporativă la toate companiile din portofoliul Ministerului Energiei. Jalonul 121 din PNRR rămâne în discuție cu experții Comisiei Europene. Am susținut, pe baza a peste 3000 de pagini, criteriile și procedurile de selecție competitive și transparente.
90. Am inițiat elaborarea unei aplicații guvernamentale de raportare și monitorizare integrată a tuturor incidentelor de întrerupere în rețeaua de distribuție. Raportarea era diferită pentru fiecare operator în parte, ceea ce îngreuna mult centralizarea și raportarea datelor. Am propus și implementat un format standard.
91. Am inițiat în premieră un grup de lucru pentru reglementarea măsurilor de securitate cibernetică luate asupra contoarelor inteligente și a altor dispozitive IoT din sectorul energetic. Vizăm emiterea unui ordin al DNSC pentru asigurarea securității cibernetice și a eficienței dispozitivelor folosite.
92. Am inițiat un proiect de ordonanță de urgență prin care statul român să poată cumpăra noi acțiuni în companiile considerate strategice pentru securitatea energetică a României. Proiectul este în stadiul final de avizare interministerială și îndreaptă o situație care trenează încă din 1997. Statul va putea astfel interveni activ pentru protejarea și susținerea companiilor strategice din sectorul energetic românesc.
93. Am inițiat un proiect de ordonanță de urgență prin care accelerăm proiectele de extindere a rețelei de transport a energiei electrice de către C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. Sunt incluse derogări și excepții de la anumite prevederi legale și scutiri, pentru a asigura o implementare rapidă a proiectelor strategice (de ex., LEA Suceava-Bălți pentru interconexiunea România-Republica Moldova).
94. Am inițiat o propunere legislativă pentru simplificarea procedurilor de achiziție publică pentru mijloace fixe ale companiilor naționale care dețin infrastructuri critice. Proiectul asigură achiziționarea de echipamente și piese de schimb necesare, în aceleași condiții și timpi valabile pentru companiile private din sectorul energetic. Proiectul este în dezbatere la Camera Deputaților (cameră decizională).
95. Am inițiat un grup de lucru interinstituțional pentru asigurarea securității maritime a zonei economice exclusive a României la Marea Neagră în contextul accelerării proiectului Neptun Deep. Este un demers absolut necesar în contextul situației regionale de securitate și importanteți strategice a investiției de peste 4 miliarde EUR pentru extragerea gazelor de mare adâncime din Marea Neagră.
96. Am inițiat discuții cu operatorii de distribuție și DG ENER (Comisia Europeană) pentru implementarea pe scară largă a mecanismelor de demand side management și demand side response. Acestea vor reduce facturile românilor, asigurând prețuri mai mici la energie în funcție de intervalul orar de consum (de ex., consumul în timpul zilei se bazează pe o producție de energie mai ieftină, susținută de parcurile solare). Modelul este deja implementat cu succes în alte state europene.
97. Am organizat alături de DNSC și Cynergy ISAC – Nuclearelectrica SA prima ediție a exercițiului național de securitate cibernetică în energie, „Energy CyberGuard” , sub egida Ministerului Energiei. Acesta a reunit participarea companiilor naționale în domeniul energetic și a diverșilor actori privați și specialiști internaționali din sector. Concluziile constituie baza unor demersuri multiple pentru asigurarea protecției cibernetice a infrastructurii energetice a României.
98. Am organizat prima ediție pentru Gala Energiei Românești (GER), în data de 17 septembrie 2024, pentru promovarea excelenței în domeniul energetic din România. Inițiativa a recunoscut pentru prima dată la nivelul ministerului energiei meritele experților în sectorul energetic, pornind o tradiție anuală.
99. Am organizat la București Crosul Energiei – ENERGIE PENTRU TOȚI, alături de Asociația Energia Inteligentă și Eos D’Art. A fost un eveniment sportiv dedicat întregii comunități, un gest de solidaritate și o oportunitate de a contribui la rezolvarea unei probleme reale a României: sărăcia energetică. În urma evenimentului, datorită fondurilor colectate, șase case au fost electrificate în județul Cluj.
100. Am participat la un proiect de responsabilitate socială denumit „Săptămâna Verde”. În perioada 22 – 26 aprilie 2024, timp de 5 zile, specialiștii Ministerului Energiei au participat la orele de clasă, în 10 școli, unde au susținut 19 sesiuni de prezentare, împărtășind cunoștințe și motivând peste 500 de elevi să devină cetățeni responsabili ai planetei.