România Viitorului este o Românie modernă, creativă și dezvoltată, în care oameni liberi își împlinesc visurile acasă.
Adoptarea celor mai noi și mai performante soluții și tehnologii pentru modernizarea și dezvoltarea României.
Conștientizare, asumare și implementarea paradigmei „România Viitorului”
Transformarea digitală a administrației, economiei și societății
Cercetare orientată pe rezultate & promovarea științei
Inovare pentru competitivitate
Conectivitate pentru toți românii
Capacitate administrativă
Profesionalism
Integritate
Responsabilitate
Curaj
Transparență
Meritocrație: cei mai buni profesioniști la frontiera cunoașterii
Asumare: decât să nu facem nimic ca să nu supărăm pe nimeni, facem ceea ce trebuie pentru România viitorului
Parteneriat: soluțiile cele mai bune rezultă din dialogul constant și deschis între sectorul public, mediul privat și societatea civilă
Planul Naţional de Redresare şi Reziliență este o șansă pentru România, care ne pune la dispoziție 1,6 miliarde euro pentru investiții. Facem tot pentru a debloca toate jaloanele din domeniul energiei și a accelera absorbția.
Am semnat acordul de finanțare pentru proiectul „Capacități noi de producere energie electrică și termică pe gaze naturale în cogenerare de înaltă eficienta de 295 MW pentru Societatea Electrocentrale Craiova SA”. Această finanțare face parte PNRR – măsura de investiții I.3, jalonul 133, jalon aferent cererii de plată nr. 2. Valoarea proiectului este de 1,3 miliarde lei fără TVA, iar valoarea finanțării nerambursabile acordate din PNRR 825,8 milioane lei fără TVA. Obiectivul proiectului constă în realizarea unei capacități noi de producere energie electrică și termică pe gaze naturale în cogenerare, de înaltă eficiență, de 295 MW, care va înlocui actualele capacități energetice existente, care funcționează pe cărbune. De asemenea, va avea un impact important în atingerea țintelor Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei si Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030 privind energia și clima. Punerea în funcțiune a noilor capacități este programată pentru 2026.
Totodată, investiția va contribui la atenuarea provocărilor cu care se confruntă Societatea Electrocentrale Craiova SA prin asigurarea energiei termice și electrice în concordanță cu solicitările comunității. Investiția va asigura furnizarea de energie electrică și termică consumatorilor. Prin realizarea investiției se vor îndeplini cerințele impuse prin Directiva de eficiență energetică privind randamentul global, economia de energie primară și reducerea emisiilor în atmosferă a gazelor cu efect de seră și a celor poluante, inclusiv încadrarea sub limita de emisie specifică raportată la energia utilă produsă, de 250 gCO2/kWh.
Astfel, s-a închis jalonul PNRR 133 în timp record și la termenul asumat. Numărul de contracte încheiate ajunge la 4, cu proiectele de cogenerare de înaltă eficiență din Craiova, Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea, a căror valoare însumată a capacității instalate pe gaz este de 842 MW. Investiția totală este de 3,5 miliarde lei.
Pe 6 iulie am semnat acordurile de încetare cu cei șapte beneficiari care au câștigat apelul pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW. Am fost nevoiți să ajungem la această soluție din cauza deficiențelor constate de Comisia Europeană și Autoritatea de Audit. În aceeași zi, pe 6 iulie, am relansat apelul, punând în dezbatere publică un nou ghid pentru investiția privind construirea de capacităţi pentru producția de hidrogen verde în instalații de electroliză. Termen limită de depunere aplicații: 4 septembrie 2023. Reluarea apelului a avut cauze de natură administrativă. Vom accelera ritmul și face ceea ce trebuie pentru a îndeplini cât mai rapid jalonul PNRR și să absorbim complet fondurile europene disponibile.
Pe 24 august Jalonul 115 a fost completat si finalizat. Grupul energetic 8 Isalnita (315 MW) și grupul energetic 3 Turceni (330MW) au fost retrase din exploatare din decembrie 2021, iar grupul energetic 3 Rovinari (330MW), începând cu 1 iunie 2023. De asemenea, grupul energetic 7 Turceni (330MW) a fost retras din exploatare, cu trecere în conservare începand cu 1 iunie 2023. Toate documentele doveditoare au fost înaintate Comisiei Europene.
În urma apelului încheiat, 723 proiecte au fost acceptate pentru evaluare. Din 15 iunie 2023 până în prezent, numărul dosarelor procesate a crescut de la 109 la 223, iar numărul dosarelor aprobate a crescut de la 63 la 213. În prezent, avem 18 proiecte contractate și încă 12 care se vor semna în perioada 4-9 septembrie. Bugetul total disponibil depășește jumătate de miliard de euro.
Cu o alocare de peste 13 miliarde euro, Fondul pentru Modernizare vizează tranziția către un sistem energetic cu emisii reduse de carbon, prin stimularea investițiilor în surse regenerabile de energie, rețelele de transport și distribuție a energiei termice în zonele rezidențiale și comerciale, interconectări de rețele pentru transportul de electricitate și gaze naturale, capacități de stocare a energie, modalități de îmbunătățire a eficienţei energetice în diferite sectoare economice și asigurarea unei tranziții echitabile în regiunile dependente de cărbune.
Fondul pentru Modernizare este una dintre cele mai mari șanse de dezvoltare pe care România o are în istoria recentă, iar astfel Ministerul Energiei gestionează o investiție strategică pentru viitorul României și România Viitorului.
Pe 11 august a fost publicat în consultare publică Ghidului solicitantului privind Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru instituții publice. Vom lansa apelul de proiecte în toamna acestui an.
Consolidarea sistemului energetic național prin rețeaua de distribuție este o prioritate. Putem face aceasta prin investiții continue, prin accelerarea Fondului pentru Modernizare și absorbția fondurilor europene.
Din 15 iunie până în prezent, numărul de proiecte contractate a crescut de la 4 la 8, iar valoarea acestora de la 454,8 milioane lei la 674,5 milioane lei. S-a realizat semnarea contractelor de finanțare pentru modernizarea rețelelei de distribuție electrică Jugureanu – Pogoanele, modernizarea instalațiilor aferente stației de transformare Năvodari, creșterea în alimentare cu energie electrică a localităților Dascălu și Petrăchioaia și îmbunătățirea rețelelor de distribuție Cetate și Fratelia. Plus investiții în Timișoara și Ilfov.
Fondul pentru Modernizare susține un procent de 80% din cifra totală a investițiilor.
Pe 6 iunie am publicat Chestionarul și Anunțul privind solicitarea de transmitere a expresiilor de interes pentru proiecte de investiții în producția de biocombustibili avansați, în vederea finanțării din Fondul pentru Modernizare, fiind primite propuneri din partea KMG Rompetrol, Roserv Green Energy SRL, Cooper Beech Green Hydrogen SRL, Clariant și OMV Petrom. Ghidul Solicitantului și celelalte documente necesdare sunt în curs de finalizare.
Pe 17 iulie am semnat contractele de finanțare pentru 8 parcuri fotovoltaice, investiții strategice susținute în proporție de 70% din Fondul pentru Modernizare. Sute de milioane de euro pentru tranziția verde a României. Contractele au fost încheiate cu SPV Complexul Energetic Oltenia – OMV Petrom și cu SPV Complexul Energetic Oltenia – Tinmar Energy, pentru construirea de parcuri fotovoltaice la Işalniţa, Tismana, Roșia, Rovinari, Turceni, precum și pe haldele Pinoasa și Bohorelu.
În perioada imediat următoare vor fi declanșate procedurile de achiziție pentru contractarea serviciilor de inginerie, construcție și punere în funcțiune a noilor capacitați.
Pentru România acest lucru este important întrucât va obține acces rapid la mai multă energie curată pentru toți românii. Avem șanse ca până la finalul anului următor să punem în funcțiune capacitați de 735 MW putere instalată.
Pentru Complexul Energetic Oltenia este important întrucât compania se modernizează și face trecerea de la cărbune la energie verde, beneficiind de noi surse de venit și de pregătirea angajaților pentru un nou viitor.
Odată cu preluarea mandatului, am demarat activități de reorganizare instituțională pentru optimizarea implementării programului „ELECTRIC UP”. În ultimele 3 luni am crescut plățile efectuate către beneficiari de la 99,6 milioane de lei la 134,7 milioane de lei în prezent. Alte 236 de dosare se află în curs de plată, în valoare totală de 77,9 milioane lei.
În prezent lucrăm la pregătirea cadrului legislativ și organizatoric în vederea deschiderii unui nou apel de finanțare în cadrul Programului Electric Up 2.
În perioada iunie-august 2023, împreună cu Ministerul Dezvoltării, au fost analizate și verificate cererile de finanțare privind extinderea și modernizarea sistemului de distribuţie a gazelor naturale prin transformarea în sisteme inteligente, declanșând astfel aprobarea acestora pentru finanțarea prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, pentru județele Alba, Arad, Bacău, Brașov, Buzău, Călărași, Covasna, Dolj, Galați, Harghita, Hunedoara, Ilfov, Mehedinți, Olt, Sălaj, Sibiu. Totodată, documentele pentru Botoșani, Brăila, Cluj, Giurgiu, Gorj, Neamț și Vrancea sunt în lucru.
Pe 1 august 2023, SNGN ROMGAZ SA a emis Ordinul de începere a lucrărilor in vederea finalizarii Centralei cu o putere instalată de 430 MW de la Iernut, un proiect strategic atât pentru ROMGAZ, cât și pentru România. Astfel, s-a intrat in etapa de finalizare a investiției în noua centrală, estimându-se ca punerea în funcțiune se va realiza pana la finalul anului 2024.
Termocentrala Iernut beneficiază de o poziţionare strategică, fiind amplasată în centrul sistemului energetic naţional. Prin acest proiect se are în vedere acoperirea consumului naţional de electricitate prin acţionarea pe pieţele de energie electrică angro şi de echilibrare, asigurarea de servicii tehnologice pentru sistemul energetic naţional și eliminarea posibilelor blocaje în reţeaua din nord-vestul României.
Centrala cuprinde patru turbine cu gaz plus patru cazane recuperatoare pentru producere abur cu trei niveluri de presiune şi două turbine cu abur. Finanţarea este asigurată din Planul Naţional de Investiţii.
În iunie-august am efectuat plăți în valoare de 27 milioane lei (5,5 milioane euro).
Planul Naţional de Redresare şi Reziliență este o șansă pentru România, care ne pune la dispoziție 1,6 miliarde euro pentru investiții. Facem tot pentru a debloca toate jaloanele din domeniul energiei și a accelera absorbția.
Am semnat acordul de finanțare pentru proiectul „Capacități noi de producere energie electrică și termică pe gaze naturale în cogenerare de înaltă eficienta de 295 MW pentru Societatea Electrocentrale Craiova SA”. Această finanțare face parte PNRR – măsura de investiții I.3, jalonul 133, jalon aferent cererii de plată nr. 2. Valoarea proiectului este de 1,3 miliarde lei fără TVA, iar valoarea finanțării nerambursabile acordate din PNRR 825,8 milioane lei fără TVA. Obiectivul proiectului constă în realizarea unei capacități noi de producere energie electrică și termică pe gaze naturale în cogenerare, de înaltă eficiență, de 295 MW, care va înlocui actualele capacități energetice existente, care funcționează pe cărbune. De asemenea, va avea un impact important în atingerea țintelor Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei si Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030 privind energia și clima. Punerea în funcțiune a noilor capacități este programată pentru 2026.
Totodată, investiția va contribui la atenuarea provocărilor cu care se confruntă Societatea Electrocentrale Craiova SA prin asigurarea energiei termice și electrice în concordanță cu solicitările comunității. Investiția va asigura furnizarea de energie electrică și termică consumatorilor. Prin realizarea investiției se vor îndeplini cerințele impuse prin Directiva de eficiență energetică privind randamentul global, economia de energie primară și reducerea emisiilor în atmosferă a gazelor cu efect de seră și a celor poluante, inclusiv încadrarea sub limita de emisie specifică raportată la energia utilă produsă, de 250 gCO2/kWh.
Astfel, s-a închis jalonul PNRR 133 în timp record și la termenul asumat. Numărul de contracte încheiate ajunge la 4, cu proiectele de cogenerare de înaltă eficiență din Craiova, Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea, a căror valoare însumată a capacității instalate pe gaz este de 842 MW. Investiția totală este de 3,5 miliarde lei.
Pe 6 iulie am semnat acordurile de încetare cu cei șapte beneficiari care au câștigat apelul pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW. Am fost nevoiți să ajungem la această soluție din cauza deficiențelor constate de Comisia Europeană și Autoritatea de Audit. În aceeași zi, pe 6 iulie, am relansat apelul, punând în dezbatere publică un nou ghid pentru investiția privind construirea de capacităţi pentru producția de hidrogen verde în instalații de electroliză. Termen limită de depunere aplicații: 4 septembrie 2023. Reluarea apelului a avut cauze de natură administrativă. Vom accelera ritmul și face ceea ce trebuie pentru a îndeplini cât mai rapid jalonul PNRR și să absorbim complet fondurile europene disponibile.
Pe 24 august Jalonul 115 a fost completat si finalizat. Grupul energetic 8 Isalnita (315 MW) și grupul energetic 3 Turceni (330MW) au fost retrase din exploatare din decembrie 2021, iar grupul energetic 3 Rovinari (330MW), începând cu 1 iunie 2023. De asemenea, grupul energetic 7 Turceni (330MW) a fost retras din exploatare, cu trecere în conservare începand cu 1 iunie 2023. Toate documentele doveditoare au fost înaintate Comisiei Europene.
În urma apelului încheiat, 723 proiecte au fost acceptate pentru evaluare. Din 15 iunie 2023 până în prezent, numărul dosarelor procesate a crescut de la 109 la 223, iar numărul dosarelor aprobate a crescut de la 63 la 213. În prezent, avem 18 proiecte contractate și încă 12 care se vor semna în perioada 4-9 septembrie. Bugetul total disponibil depășește jumătate de miliard de euro.
Cu o alocare de peste 13 miliarde euro, Fondul pentru Modernizare vizează tranziția către un sistem energetic cu emisii reduse de carbon, prin stimularea investițiilor în surse regenerabile de energie, rețelele de transport și distribuție a energiei termice în zonele rezidențiale și comerciale, interconectări de rețele pentru transportul de electricitate și gaze naturale, capacități de stocare a energie, modalități de îmbunătățire a eficienţei energetice în diferite sectoare economice și asigurarea unei tranziții echitabile în regiunile dependente de cărbune.
Fondul pentru Modernizare este una dintre cele mai mari șanse de dezvoltare pe care România o are în istoria recentă, iar astfel Ministerul Energiei gestionează o investiție strategică pentru viitorul României și România Viitorului.
Pe 11 august a fost publicat în consultare publică Ghidului solicitantului privind Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru instituții publice. Vom lansa apelul de proiecte în toamna acestui an.
Consolidarea sistemului energetic național prin rețeaua de distribuție este o prioritate. Putem face aceasta prin investiții continue, prin accelerarea Fondului pentru Modernizare și absorbția fondurilor europene.
Din 15 iunie până în prezent, numărul de proiecte contractate a crescut de la 4 la 8, iar valoarea acestora de la 454,8 milioane lei la 674,5 milioane lei. S-a realizat semnarea contractelor de finanțare pentru modernizarea rețelelei de distribuție electrică Jugureanu – Pogoanele, modernizarea instalațiilor aferente stației de transformare Năvodari, creșterea în alimentare cu energie electrică a localităților Dascălu și Petrăchioaia și îmbunătățirea rețelelor de distribuție Cetate și Fratelia. Plus investiții în Timișoara și Ilfov.
Fondul pentru Modernizare susține un procent de 80% din cifra totală a investițiilor.
Pe 6 iunie am publicat Chestionarul și Anunțul privind solicitarea de transmitere a expresiilor de interes pentru proiecte de investiții în producția de biocombustibili avansați, în vederea finanțării din Fondul pentru Modernizare, fiind primite propuneri din partea KMG Rompetrol, Roserv Green Energy SRL, Cooper Beech Green Hydrogen SRL, Clariant și OMV Petrom. Ghidul Solicitantului și celelalte documente necesdare sunt în curs de finalizare.
Pe 17 iulie am semnat contractele de finanțare pentru 8 parcuri fotovoltaice, investiții strategice susținute în proporție de 70% din Fondul pentru Modernizare. Sute de milioane de euro pentru tranziția verde a României. Contractele au fost încheiate cu SPV Complexul Energetic Oltenia – OMV Petrom și cu SPV Complexul Energetic Oltenia – Tinmar Energy, pentru construirea de parcuri fotovoltaice la Işalniţa, Tismana, Roșia, Rovinari, Turceni, precum și pe haldele Pinoasa și Bohorelu.
În perioada imediat următoare vor fi declanșate procedurile de achiziție pentru contractarea serviciilor de inginerie, construcție și punere în funcțiune a noilor capacitați.
Pentru România acest lucru este important întrucât va obține acces rapid la mai multă energie curată pentru toți românii. Avem șanse ca până la finalul anului următor să punem în funcțiune capacitați de 735 MW putere instalată.
Pentru Complexul Energetic Oltenia este important întrucât compania se modernizează și face trecerea de la cărbune la energie verde, beneficiind de noi surse de venit și de pregătirea angajaților pentru un nou viitor.
Odată cu preluarea mandatului, am demarat activități de reorganizare instituțională pentru optimizarea implementării programului „ELECTRIC UP”. În ultimele 3 luni am crescut plățile efectuate către beneficiari de la 99,6 milioane de lei la 134,7 milioane de lei în prezent. Alte 236 de dosare se află în curs de plată, în valoare totală de 77,9 milioane lei.
În prezent lucrăm la pregătirea cadrului legislativ și organizatoric în vederea deschiderii unui nou apel de finanțare în cadrul Programului Electric Up 2.
În perioada iunie-august 2023, împreună cu Ministerul Dezvoltării, au fost analizate și verificate cererile de finanțare privind extinderea și modernizarea sistemului de distribuţie a gazelor naturale prin transformarea în sisteme inteligente, declanșând astfel aprobarea acestora pentru finanțarea prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, pentru județele Alba, Arad, Bacău, Brașov, Buzău, Călărași, Covasna, Dolj, Galați, Harghita, Hunedoara, Ilfov, Mehedinți, Olt, Sălaj, Sibiu. Totodată, documentele pentru Botoșani, Brăila, Cluj, Giurgiu, Gorj, Neamț și Vrancea sunt în lucru.
Pe 1 august 2023, SNGN ROMGAZ SA a emis Ordinul de începere a lucrărilor in vederea finalizarii Centralei cu o putere instalată de 430 MW de la Iernut, un proiect strategic atât pentru ROMGAZ, cât și pentru România. Astfel, s-a intrat in etapa de finalizare a investiției în noua centrală, estimându-se ca punerea în funcțiune se va realiza pana la finalul anului 2024.
Termocentrala Iernut beneficiază de o poziţionare strategică, fiind amplasată în centrul sistemului energetic naţional. Prin acest proiect se are în vedere acoperirea consumului naţional de electricitate prin acţionarea pe pieţele de energie electrică angro şi de echilibrare, asigurarea de servicii tehnologice pentru sistemul energetic naţional și eliminarea posibilelor blocaje în reţeaua din nord-vestul României.
Centrala cuprinde patru turbine cu gaz plus patru cazane recuperatoare pentru producere abur cu trei niveluri de presiune şi două turbine cu abur. Finanţarea este asigurată din Planul Naţional de Investiţii.
În iunie-august am efectuat plăți în valoare de 27 milioane lei (5,5 milioane euro).
Având în vedere țintele energetice și de mediu adoptate de Comisia Europeană pentru anul 2030, prin Green Deal și RePowerEU, precum și necesitatea asigurării unei perioade de tranziție către tehnologiile cu emisii reduse de carbon, în condiții de accesibilitate a prețului energiei, Ministerul Energiei implementează meganismul CfD de sprijin pentru dezvoltarea investițiilor cu emisii reduse de carbon în sectorul producției de energie electrice. CfD-urile sunt esențiale în contextul crizei actuale și al Planului REPowerEU pentru a accelera și a extinde disponibilitatea investițiilor în energie regenerabile într-un mod rentabil și predictibil pentru investitori.
În această privință am parcurs o serie de pași, printre care transmiterea către Consiliul Concurenței a prenotificării, discuțiile inițiate cu Comisia Europeană, angajarea consultantului pentru elaborarea documentației, realizarea calendarului pentru demararea licitației și transmiterea către Banca Europeană de Investiții a schiței de aplicație în vederea asigurării bugetului schemei CfD. În prezent suntem în curs de a transmite documentația de pre-notificare către Comisia Europeană și aplicația pentru Fondul pentru Modernizare către Banca Europeană de Investiții.
România are un potențial eolian offshore de până la 75 GWh. Energia eoliană offshore este un instrument major pentru îndeplinirea obiectivului european de reducere a dependenței de importurile de combustibili fosili și de decarbonare.
Pe 18 iulie, am pus în dezbatere publică proiectul de lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore. În contextul asumărilor României în Planul Național Integrat privind Energia și Schimbările Climatice (PNIESC), Legea Offshore asigură cadrul legal pentru dezvoltarea investițiilor în domeniul energiei eoliene din Marea Neagră. Stabilirea unui cadru legislativ și fiscal adecvat este esențială în dezvoltarea energiei eoliene offshore, în contextul actual marcat de extinderea accelerată a acestor capacități de producție la nivel mondial.
România urmărește îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici din domeniul energiei și climei a UE, pentru anul 2030 și perspectiva pentru anul 2050, obiective asumate și de România, cu scopul de a gestiona în mod echitabil tranziția sectorului energetic românesc către producerea de energie curată. Asumarea este să avem acest proiect legislativ adoptat până la finalul anului 2023.
Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare, este o componentă esențială a PNRR (Jalonul 126). După ce o primă schiță a Strategiei Naționale pentru Hidrogen a fost supusă consultării publice la finalul lunii mai, am recepționat recomandări/observații de la 35 de părți interesate. După încheierea procesului de consultare publică, în prezent lucrăm la prelucrarea și implementarea observațiilor primite, intenționând să finalizăm proiectul în cursul lunii septembrie.
Guvernul României a adoptat Memorandumul prin care s-a avizat analiza și asumarea de către Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor că mecanismul de dare în plată prevăzut este modalitatea optimă de stingere a obligațiilor CE Hunedoara față de bugetul de stat și soluția pentru transferarea ulterioară a activelor funcționale către CE Valea Jiului SA.
De asemenea, am transmis Consiliului Concurenței răspunsul autorităților cu privire la solicitarea de informații suplimentare a Comisiei referitor la punerea în aplicare a deciziei de recuperare a ajutorului de stat ilegal acordat CEH. Ajutorul de stat ilegal în cuantum de 319,2 milioane lei a fost restituit integral de către CEH la data de 01.08.2023.
Operaționalizarea noii companii, Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ) va fi finalizată în cursul lunii septembrie 2023.
Pe 11 august 2023, Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor legate de Investiții de la Washington (ICSID) a emis decizia de respingere a acțiunii în anulare depusă de Alpiq AG Elveția împotriva Statului Român, reprezentat în proces de Ministerul Energiei.
Prin această soluție DEFINITIVĂ a fost menținută hotărârea prin care pretențiile Alpiq au fost respinse în totalitate, considerând nefondată solicitarea de a primi despăgubiri în valoare de cca. 450 de milioane de dolari pentru denunțarea contractelor de vânzare-cumpărare de energie a traderilor cu Hidroelectrica.
Statul român primește cheltuielile de judecată și evită plata a sute de milioane de euro ca despăgubiri. Hotărârea definitivă a tribunalului arbitral internațional de la Washington aduce României o binemeritată victorie la peste opt ani de la startul procedurii arbitrale.
În baza Acordului Interguvernamental dintre SUA și România privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România, a fost înființat un grup de lucru mixt, format din reprezentanți ai guvernului român și american, autoritățile de reglementare din cele două state și companiile implicate în dezvoltarea proiectului Reactoarelor Modulare Mici al României.
Pe 5 iulie, DS Private Equity (“DSPE”) a semnat Acordul de tip Term sheet cu Nuclearelectrica și Nova Power & Gas (parte a Grupului E-Infra), acționarii RoPower, compania de proiect ce dezvoltă Centrala SMR din Doicești, România, cu intenția de a investi 75 milioane de Euro pentru dezvoltarea studiului FEED 2. Suma de 75 de milioane de Euro care va fi investită de DSPE, cu sediul central la Seul, face parte din angajamentul public-privat al partenerilor multinaționali din Statele Unite, Japonia, Republica Coreea și Emiratele Arabe Unite de a oferi până la 275 de milioane de dolari pentru proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) din România.
În luna august, s-a finalizat Faza 1 a FEED („Front-End Engineering and Design”) a proiectului SMR de la Doicești, proiectul trecând în Faza 2 care va presupune o definire detaliată a scopului proiectului, o creștere a nivelului de precizie a estimărilor privind costul, stabilirea detaliilor de finanțare și analiza inițială a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
În prezent suntem în curs de a adopta în Guvern un Memorandum privind caracterul strategic și de importanță națională a proiectelor de construcție a centralelor nucleare de tip SMR (reactoare modulare mici). Scopul acestuia este de a propune acțiunile necesare pentru consacrarea legislativă a proiectelor de tip SMR ca proiecte de interes național cu aplicabilitate specială la proiectul SMR Doicești.
Pe 27 iunie, Nuclearelectrica și Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) au semnat la Seul, Republica Coreea, contractul de Inginerie, Procurare și Construcție (EPC) pentru finalizarea primei instalații de detritiere (CTRF) din Europa, la CNE Cernavoda.
CTRF va îndepărta tritiul din instalatie, ceea ce va duce la o protecție sporită a mediului, în deplină concordanță cu obiectivele ESG ale Nuclearelectrica și ale Europei utilizând o tehnologie românească inovatoare, dezvoltată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Rm. Vâlcea, recunoscut în realizarea și promovarea de tehnologii eficiente „curate” .
Instalația de detritiere de la Cernavoda (CTRF) va fi a treia instalație de detritiere din lume și prima din Europa și va oferi României posibilitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune nucleară, cum ar fi ITER, devenind astfel prima sursă europeană de combustibil, folosind o tehnologie românească, în parteneriat cu Coreea de Sud.
În data de 21.06.2023, OMV Petrom și Romgaz au luat decizia finală de investiție pentru proiectul Neptun Deep. În data de 3 august OMV Petrom a semnat cu Saipem S.p.A. și Saipem Romania SRL (Saipem) contractul pentru lucrări de proiectare, achiziții, construcție, instalare și punere în funcțiune, în valoare de aproximativ 1,6 miliarde euro. Tot în data de 3 august, planul final de dezvoltare a zăcămintelor comerciale Domino și Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep a fost confirmat de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale.
Acest moment reprezinta etapa de la care incepe efectiv faza de dezvoltare a zacamintelor comerciale si presupune lucrari de foraj si de construire a infrastructurii necesare pentru exploatarea si valorificarea gazelor naturale.
Pentru România, înseamnă independență energetică. Țara noastră va deveni astfel cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.
O necesitate fundamentală a sistemului energetic național este realizarea capacităților de stocare și echilibrarea. În această privință, în sedinta Guvernului din data de 27 iulie 2023, a fost adoptat Memorandumul cu tema „Adoptarea unor masuri pentru realizarea obiectivului de investiții Centrala hidroelectrică de acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești”. Pentru realizarea acestui obiectiv au fost desemnate două societăți la care Statul Român este acționar unic, respectiv majoritar – Societatea de Admnistrare a Participațiilor în Energie (SAPE S.A.) și SPEEH Hidroelectrica S.A.
Am efectuat o cercetare de piață și au fost depuse 13 oferte neangajante pentru realizarea obiectivului, de la unele dintre cele mai importante companii de profil din lume. Ne propunem ca în cel mai scurt timp să procedăm la contractarea studiului de fezabilitate necesar, cu termen de finalizare până la finalul anului 2024. Interesul investitorilor pentru proiect este substanțial.
După o așteptare de 10 ani, pe 22 iunie 2023 a fost aprobat Prospectul pentru oferta publică secundară inițială de vânzare a acțiunilor deținute de Fondul Proprietatea SA în SPEEH Hidroelectrica SA București. Pe 12 iulie acțiunile Hidroelectrica SA au debutat la tranzacționare pe Bursa de Valori București.
Listarea la bursă creează numeroase oportunități pentru companie, una dintre cele mai semnificative fiind aceea de a atrage capital suplimentar și de a finanța investiții în extinderea și modernizarea activelor sale. Ne bazăm pe Hidroelectrica pentru dezvoltarea infrastructurii energetice a României și pentru atingerea țintelor Uniunii Europene stabilite prin programele Fit for 55 și REPower EU. Ne bazăm în bună măsură pe această companie pentru reducerea dependenței de combustibili fosili.
Un alt efect al listării la bursă este maximizarea transparenței companiei și asigurarea îndeplinirii tuturor premiselor de guvernanță corporativă. Hidroelectrica se supune de la listare regulilor și reglementărilor stricte care vor garanta protecția intereselor investitorilor și vor asigura tratamentul egal pentru toți acționarii. Prin aceasta, compania demonstrează angajamentul său față de standardele etice și de bună practică în afaceri
Mai mult, listarea Hidroelectrica constituie un moment istoric pentru piața de capital și economia românească. Aceasta a atras atenția investitorilor globali și a propulsat România ca o destinație de investiții de prim rang. BVB devinde astfel a treia cea mai puternică bursă din regiune, după Polonia și Austria.
Totodată, s-a îndeplinit astfel în termenul asumat jalonul 122 din PNRR.
Ministerul Energiei, Ministerul Mediului şi Hidroelectrica au constituit un grup de lucru comun care se va ocupa de investiţiile în domeniul energetic, fiind vizată deblocarea proiectelor de infrastructură în hidrocentrale, cu grad de execuţie de peste 90%, şi pregătirea de noi proiecte strategice ale României, de la Tarniţa-Lăpuşteşti până la Strategia Naţională pe Hidrogen şi legea pentru centrale eoliene offshore. Avem toată disponibilitatea de a respecta standardele reale de mediu, fără a pune în pericol securitatea energetică a României. Aceasta este nenegociabilă.
Este un proiect strategic pentru sistemul energetic național și european. Interconectorul HVDC va asigura preluarea energiei verzi produse în estul și sudul României, realizând transportul unei cantități mari de energie, pe distanțe lungi, cu pierderi minimale către vestul României și către țările UE. Acesta va oferi un grad ridicat de flexibilitate în zonele critice ale Sistemului Energetic Național, facilitând evacuarea puterii din noile proiecte de energie curată, asigurând stabilitatea și reziliența noilor surse de energie nucleară și eoliană offshore și stimulând producția de energie verde. Proiectul va aduce o capacitate suplimentară de evacuare din zona Dobrogea de 5000 MW, care poate fi extinsă în viitor prin instalarea de cabluri suplimentare.
În acest fel, pe lângă stabilitatea energetică, România va avea și un preț al energiei mic, poziționându-se drept lider în sectorul energetic european și global. Avem toate atuurile pentru a ne asuma și a ne ridica la înălțimea acestui rol. Lucrăm în acest moment cu Transelectrica și potențiali investitori și colaboratori externi pentru identificarea celei mai eficiente modalități de implementare a proiectului. Totodată, pregătim un memorandum de guvern pentru acest proiect vital.
După întâlnirile recente avute la Complexul Energetic Oltenia, am constituit un grup de lucru dedicat, care să identifice soluțiile și să colecteze toate datele pentru planul de restructurare și calendarul de implementare a măsurilor. Vom face tot ce e posibil pentru a susține continuitatea și dezvoltarea activității Complexului Energetic Oltenia. La CEO nu putem lua în calcul doar un pansament, ci este necesară reinventarea acestei companii de tradiție.
Prin proiectul de construcție a parcurilor fotovoltaice prin Fondul pentru Modernizare, CEO Oltenia se modernizează și face trecerea de la cărbune la energie verde. Parteneriatele cu OMV Petrom și TINMAR implică o participare de 50% din partea CEO Oltenia, care va beneficia de noi surse de venit și va pregăti actualii angajați pentru a implementa și opera aceste proiecte de investiții.
Parteneriatul cu Statele Unite ale Americii în domeniul enegiei este esential nu numai pentru pentru dezvoltarea României ci și pentru securitatea energetică a țării noastre și a întregii regiuni. Finanțarea energiei cu emisii zero de CO2, inclusiv a celei nucleare, ne va aduce succesul în ceea ce privește decarbonizarea, garantând securitatea furnizării de energie către cetățenii și companiile din România. Energia verde, reducerea emisiilor de carbon și dezvoltarea surselor de energie curate reprezintă deziderate strategice ale țării noastre, pentru care contăm pe sprijinul și tehnologiile de ultimă generație americane. Domeniul cel mai important de cooperare bilaterală astăzi este cel nuclear, prin construcția Unitatilor 3 și 4 de la Cernavodă și a reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR).
Pe 10-11 august am efectuat o vizită oficială în SUA, la invitația omologului american, doamna Jennifer Granholm, Secretarul SUA pentru Energie. Cu această ocazie, am avut o serie de alte întâlniri cu oficialități din departamentele guvernului american: Don Graves, secretarul adjunct al comerțului; José Fernandez, subsecretar pentru economie și energie; Geoffrey R. Pyatt, secretar adjunct pentru resurse energetice; Eliot Kang, secretar adjunct în cadrul Departamentului de Stat al SUA pe probleme de securitate; Yuri Kim, secretar adjunct, reprezentata Departamentului de Stat pentru Europa și Eurasia; și Agnes Dasewicz, director operațional al departamentului de dezvoltare financiară din cadrul guvernului american.
Cu aceștia am discutat despre principalele proiecte pentru avansarea programului nuclear civil românesc, exploatarea noilor surse de energie regenerabilă și soluții comune pentru o tranziție inteligentă. EXIM BANK SUA s-a angajat să contribuie cu o finanțare de 3 miliarde de dolari la construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă, și cel puțin încă pe atât la proiectul reactoarelor nucleare de mici dimensiuni de la Doicești.
Republica Moldova este partenerul nostru de suflet iar securitatea sa energetică este o primă prioritate a României. Realizăm interconectările rețelelor de electricitate, de gaz, a piețelor de energie și armonizăm legislația. Transgaz este astăzi de facto operatorul de transport şi al sistemului de gaze naturale în Republica Moldova. În urma unui parteneriat recent, facilităm Republicii Moldova posibilitatea de înmagazina gaze naturale pe teritoriul României, prin compania moldovenească Energocom.
De asemenea, Nuclearelectrica și Energocom au semnat la Cernavodă, cu participarea miniștrilor energiei de pe ambele maluri ale Prutului, un memorandum de înțelegere pentru a dezvolta cooperarea pe termen lung în sectorul energetic și pentru a atinge obiective strategice comune. Lucrăm împreună și vom face absolut tot ceea ce este necesar pentru a asigura că cetățenii Republicii Moldova vor avea acces la energie sigură și accesibilă, indiferent de contextul internațional.
Pe 25 iulie am organizat la Bucuresti cea de-a patra intalnire ministerială în marja Acordului privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, Ungariei și României. Cu această ocazie, a avut loc semnarea Memorandumului de intelegere pentru constituirea unei societati mixte al carei scop este implementarea proiectului de interconectare si dezvoltare a coridorului verde intre cele 4 tari si s-au agreat termenii de referinta necesari pentru dezvoltarea unui studiu de fezabilitate pentru coridorul verde.
Cele patru țări formează un coridor prin care energia verde din zona Mării Caspice, care va trece pe sub Marea Neagră și va ajunge în toată Europa. Proiectul este o etapă importantă în dezvoltarea unei infrastructuri energetice moderne și sustenabile pentru țara noastră și pentru întreaga regiune a Mării Negre, reprezentând astfel un element cheie în transformarea României într-un hub energetic regional.
Implementarea unui proiect de asemenea anvergură necesită o cooperare strânsă și eforturi comune din partea tuturor părților implicate. În următoarea perioadă, echipele noastre tehnice vor lucra împreună pentru a finaliza studiul de fezabilitate, pentru a evalua impactul asupra mediului și pentru a stabili cadrul legal și contractual necesar pentru execuția investiției.
La data de 29.08.2023 au fost semnate toate cele 30 acorduri anuale de finanțare aferente anului 2022, cu o valoare totală de 715 milioane lei (145 milioane euro). Plata va fi efectuată în cursul lunii septembrie. Acest sprijin pentru marii consumatori industriali înseamnă șansa de a fi competitivi, de a păstra locurile de muncă și de a consolida producția industrială autohtonă.
În lunile iunie-august am efectuat plăți în valoare de 646,4 milioane lei (130,8 milioane euro), iar în curs de procesare sunt plăți în valoare de 2,3 miliarde lei (470,6 milioane euro).
S-a aprobat ordonanța nr. 30 din 10 august 2023 pentru stabilirea unor măsuri bugetare privind utilizarea contribuției de solidaritate instituite prin O.U.G. nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie. Astfel, s-a permis utilizarea încasărilor din contribuția de solidaritate temporară, astfel încât măsurile de sprijin propuse să aibă un impact suficient de rapid în a atenua evoluțiile excepționale ale prețurilor pe piețele de energie în beneficiul consumatorilor și societăților.
Între 1 iunie și 31 august 2023, valoarea totală decontată a crescut de la 9,3 miliarde lei la 12,3 miliarde lei, iar valoarea neachitată a scăzut de la 1,7 miliarde lei la 412,5 milioane lei.
Într-un moment deosebit de important pentru securitatea energetică națională și regională, am realizat următoarele: